Observator.info

Emil Boc a accentuat, la Arad, că în România funcţionează, de 20 de ani, un sistem prost, care trebuie înlocuit, pentru că în caz contrar se plătesc "privilegii pentru unii" şi nu pot fi construite autostrăzi, spitale sau şcoli."E firesc să fie greu de schimbat şi e firesc să se opună rezistenţă. Dacă plătim privilegii de lux pentru unii, nu vom avea resurse pentru restul ţării, pentru spitale, pentru infrastructură sau şcoli. Nu pot tolera ca unii să fie privilegiaţi de legi speciale, în dauna a 22 de milioane de români. Nu poţi plăti pensii de lux şi să şi construieşti centuri, autostrăzi sau spitale moderne. Cele două nu pot merge împreună", a spus primul-ministru. 

Mesajul premierului, referitor la pensiile de lux care împiedică realizarea de drumuri şi spitale moderne conţine fragmente de adevăr dureros şi fragmente de populism grosolan, într-un melange în care nu poţi distinge ficţiunea de realitate, decenţa de indecenţă, responsabilitatea şi fuga de responsabilitate. 

Ce ne transmite Emil Boc? Că cele câteva mii de pensii mari (mari în etalon naţional, nicidecum european - de fapt după o viaţă de lucru indecentă este o pensie care nu îşi asigură supravieţuirea, şi nu una care te ajută să trăieşti bine) din România sunt de vină pentru că ţara merge prost? Mesajul acesta este fie pentru membrii de partid orbiţi de sentimente, fie pentru proştii care au plăcerea tâmpă de a se lăsa amăgiţi cu vorbe goale şi sorb ca şerbetul cuvintele meşteşugite.

Boc a ţintit greşit: în locul maimuţelor păroase trage 

în bătrânii cu bătrâneţe decentă!

În realitate, nu salariile, nu pensiile sunt de vină pentru situaţia din România, nu oamenii care au muncit toată viaţa şi şi-au ros coatele în şcoli sunt motivul degringoladei naţionale. Răul porneşte din corupţia, nesimţirea, lipsa de ruşine, de scrupule şi uneori de educaţie a clasei politice, din politizarea vieţii publice, din călcarea în picioare a tuturor valorilor şi principiilor tocmai de către cei care ar fi trebuit să le promoveze. Răul porneşte din nerespectarea, din sfidarea legii. Aici trebuia să caute buba domnul Boc, nu în cupoanele de pensii!  

Sunt foarte multe lucruri de corectat, este adevărat. Dar această luptă pe care a pornit-o guvernul cu cei pe care îi numeşte pensionari de lux este de fapt o deturnare a atenţiei publice de pe cauzele reale ale neajunsurilor. Praf în ochii lumii! Eu unul m-am săturat să tot aud de pensiile nesimţite şi pensionarii nesimţiţi, când mii de directori proaspăt numiţi în funcţie de către partidul de la guvernare au fără nicio jenă, fără nicio problemă, salarii şi bonusuri de mii şi zeci de mii de euro lunar, iar în aceste condiţii toată retorica despre pensii este ridicolă. 

Dacă discutăm despre cauzele care au zădărnicit construirea de centuri, autostrăzi, spitale moderne, ele trebuie căutate în şmecheria şi foamea celor care în ultimii 20 de ani au condus România. De vină nu sunt doar cei din guvernul Boc sau PDL – deşi le revine şi lor o parte de culpă, pentru că au participat la mai multe cicluri de guvernare. Toţi cei care au condus până acum au luat cât de mult au putut lua din resursele statului, au vândut totul astfel încât ei să poată câştiga cât mai mult – ei şi nimeni altcineva! Au cimentat în jurul lor o clientelă care este ca o căpuşă însetată, suge, suge, suge fără discernământ şi îşi bate joc de lucrările care îi sunt atribuite. Au înlocuit competenţa cu slugărnicia şi au reîntors România în perioada fanariotă a plocoanelor, a şpăgii, birurilor, hoţiei desfrânate. Asta este rana pe care trebuie să o deschidă şi să o cureţe Emil Boc, să se disocieze de mafioţii care s-au îmbogăţit în administraţiile locale, de primarii-împăraţi, de afacerişti, de cei care persiflează normele juridice şi regulile de comportament, deşi ar trebui să fie exemple. Să elimine, cu puterea exemplului, corupţii din partidul său, să nu îi promoveze pe cei acuzaţi de corupţie. Să ne lase premierul cu critica sterilă, la modul general, pentru că ne-am săturat de culpa colectivă care înseamnă zero consecinţe, zero responsabilitate. Este dezamăgitor că nici acum nu există curajul de a trage la răspundere şi de a se disocia de cei care au ajuns să înfunde puşcăriile sau sunt pasibili să le înfunde, dar se eschivează de lege pentru că au ”spate politic”, cum se spune, şi se alege soluţia mai convenabilă a culpabilizării şi victimizării. 

Emil Boc a accentuat, la Arad, că în România funcţionează, de 20 de ani, un sistem prost. Corect! Dar nu din cauza noastră, a contribuabililor este prost, ci a unor politicieni care s-au cocoţat ca maimuţele păroase pe o scară a valorilor unde nu ar fi avut niciodată ce căuta, pentru că sunt mincinoşi, hoţi şi proşti. Domnul Boc pe ei să îi arate cu degetul, nu pe cei care au muncit toată viaţa şi au o bătrâneţe decentă.