Observator.info

Săptămâna albă reprezintă pregustarea eforturilor şi ascezei pe care fiecare persoană şi le asumă liber consimţit în limita puterilor spre întâmpinarea celei mai mari sărbători, anume Învierea Domnului.

Săptămâna albă sau Săptămâna brânzei, care a început luni, este perioada în care este permis consumul de ouă, brânză şi lapte şi reprezintă o perioadă de trecere, o perioadă tranzitorie care are menirea să mai liniştească spiritul în Postul Mare. 

Credincioşii ortodocşi nu trebuie să uite că abţinerea de la mâncărurile cu carne este strâns legată de abţinerea de la bârfe, jigniri şi atitudini ofensatoare la adresa semenilor, fapte considerate de Sfinţii Părinţi tot atât de grave. Sfintele cântări şi rugăciuni vorbesc despre Crucea, moartea şi Învierea Domnului Iisus Hristos, cât şi despre a doua Lui venire şi Judecata care va să fie. Părinţii bisericii cred că a denigra pe cineva este la fel cu a consuma carne şi de aceea nu este permis acest lucru. Această săptămână este numită uşa a pocăinţei şi a Postului Mare. 

În Săptămâna Albă nu e bine să se însoare oamenii, şi nici să moară. Se mai numeşte Săptămâna Nebunilor, pentru că în această săptămână numai nebunii pornesc a se însura, numai proştii şi urâţii satelor, abia acum dau zor să se căsătorească, pe când toţi cei cuminţi, câţi au avut de gând să se însoare, s-au însurat deja. Începe ţesutul pânzei pentru cămăşi. Prima zi a Săptămânii albe se numeşte Lunea Burdufului şi în această zi fiecare om taie burduful de brânză. Se zice Lunea Burdufului pentru că atunci se isprăveşte burduful cu brânză, când se scutură. Se ţine de oameni pentru măritiş şi însurătoare grabnică. 

În Joia Brânzei se practică spălarea cămăşilor, pentru a deveni albe şi se continuă interdicţiile torsului lânei. Vinerea mai este numită vinerea scumpă sau vinerea ouălor. Vinerea Ouălor poate fi considerată o anticipare timpurie a unei sărbători specializate din Postul Mare, care avea în vedere atât bunul mers al creşterii păsărilor, cât şi evitarea contaminării cu sacrul sărbătoresc. Vinerile Scumpe sunt douăsprezece pe an, înaintea fiecărui praznic câte una. Cine nu ţine aceste vineri, care încep din Săptămâna Brânzei, nu are spor la nimic şi tot anul este bolnav. Vinerile Scumpe trebuie ţinute cu post şi cu rugăciune, mâncând numai seara. Se ţin pentru binele casei şi pentru curăţirea sufletului de păcate înaintea lui Dumnezeu. 

În duminica lăsatului sec de brânză, şi totodată a lăsatului secului pentru Postul cel Mare toţi cei din casă obişnuiesc să mănânce un ou fiert sau copt, pentru a li se părea Postul scurt, mic şi uşor ca ou, pentru a fi tari, sănătoşi ca oul în tot decursul Postului, şi cum mănâncă oul de iute, aşa să treacă Postul de iute. În ziua Lăsatului de Sec de brânză vecinii şi rudele îşi cer iertare unii de la alţii, ca să intre curaţi în Post