UTA: Au funcţionat “improvizaţiile”

Sport (archivă)

Sebastian Şiclovan , 26 august 2008 22:56

Arãdenii au câştigat meritat împotriva Universitãţii Cluj, pentru cã jucat precum o echipã. Probabil pe jucãtori i-au unit problemele. Nu e simplu sã-ţi aştepţi atâta timp banii în debut de campionat, motiv pentru care au ţinut sã demonstreze cã pot. Au reuşit, pasând cu eleganţã mingea în terenul managerului Chirilã, cel care continuã sã se afle, în calitate de conducãtor, în delicata situaţie de-a rezolva problema finanţãrii.

UTA a reintrat în normal în ceea ce priveşte latura sportivã. Victoria de luni seara împotriva Universitãţii Cluj a venit într-un moment extrem de important, fiind absolut necesarã având în vedere marile frãmântãri ale clubului, dar a şi adus confirmarea faptului cã la nivelul echipei existã potenţial, chiar dacã problemele de lot sunt numeroase şi provoacã o serie de complicaţii.

Plus de organizare, determinare, agresivitate şi precizie

De ce-a câştigat UTA? În primul rând pentru cã a fost mai bine organizatã, dar determinarea, agresivitatea în sens pozitiv, dorinţa uriaşã şi precizia în faţa porţii au fost factori care au fãcut diferenţa. A fost doar un meci, numai o victorie, însã ea meritã subliniatã pentru cã s-a produs nu doar în faţa unui adversar care provoca emoţii, ci şi în condiţii grele din punctul de vedere al lotului. De ce-a pierdut Clujul? În principal, pentru cã trupa pregãtitã de Marius Popescu a jucat haotic. „U" a avut destule momente bune, atât de posesie, cât şi de contraatac ori din faze fixe, dar fotbaliştii le-au gestionat prost. „Şepciilor roşii" le-a lipsit incisivitatea, n-au avut nici om de mijlocul terenului care sã le ordoneze jocul şi nici un atacant capabil sã dea dovadã de sânge rece, însã la acest capitol a contribuit şi defensiva utistã, bunã în cea mai mare parte a meciului. Absenţele lui Fl. Dan, Mihuţ, Chiţa şi Edson, ca sã-i luãm în calcul doar pe ultimii indisponibili, au determinat modificãri în primul 11, dar şi în concepţia de joc, numai cã înlocuitorii lor au ţinut sã-şi fructifice şansa primitã. Melinte mai are puţin şi o ia razna, fiind folosit aproape pe toate posturile. De când UTA a fost preluatã de Ionuţ Chirilã, joacã orice, numai pe postul sãu de bazã nu - de mijlocaş lateral. Luni seara a fost nevoie de el ca fundaş dreapta şi a rãspuns pozitiv, deşi a avut, în prima parte, mult de furcã cu Buş, un mijlocaş care l-a întors de câteva ori. Buican a impresionat plãcut la rândul lui, lãsând la o parte faza golului marcat de ţene. De fapt, Buican şi Huţan au fost luni pe aceeaşi lungime de undã: au jucat constant bine, au avut intervenţii salvatoare sau utile, nu s-au complicat, însã faza golului din minutul 74 le-a stricat evoluţiile. Atunci nu s-au înţeles la o fazã care nu anunţa nimic, Buican trebuia sã-i lase mingea lui Huţan, pânã la urmã a degajat-o, însã greşit, iar portarul, ieşit, a fost învins printr-un gol splendid – şut fãrã preluare de la 35 de metri, lateral stânga direct sub transversalã. Oricum, ignorând faza, e îmbucurãtor faptul cã doi jucãtori tineri peste care începuse sã se aştearnã nefiresc şi prematur praful dau semne de revenire.

O altã noutate a fost utilizarea, în premierã pentru un meci oficial, a cuplului de mijlocaşi centrali Cr. Todea – I. Bãlan. Chirilã i-a mai folosit pe cei doi împreunã, în amicale, are un fix, e clar, în ceea ce-i priveşte, iar luni reţeta a dat roade. Evident, au fost şi minusuri în colaborarea celor doi, dar ca situaţie de moment, cuplul Cristi Todea - Ionuţ Bãlan şi-a fãcut treaba. În fine, tot ca noutate provocatã de problemele de lot, a apãrut şi Roszel ca titular. În mod normal, i-ar fi fost extrem de greu sã mai prindã echipa, dupã forma mizerabilã din ultimele amicale, dar luni Roszel s-a strãduit mult sã joace normal şi a reuşit. E genul de jucãtor care vrea mult, poate prea mult şi greşeşte lucruri simple, dovedind o bramburealã ieşitã din comun, dar luni seara s-a strãduit şi şi-a fãcut ceva mai uşoarã viaţa cu suporterii utişti.

Simao şi Ilie au revenit în lot, dar ca rezerve

Din cauza crizei de efectiv, Ionuţ Chirilã i-a adus în lotul oficial cu care s-a abordat meciul cu „U" Cluj pe Bruno Simao şi Mircea Ilie. Ambii au restanţe de ordin fizic, din cauza faptului cã n-au efectuat programul complet de pregãtire şi, în plus, sunt şi uşor accidentaţi. Încet, ambii vor reintra în programul echipei şi, dacã nu apar probleme, vor beneficia de şanse pentru a prinde primul 11. Cel puţin Mircea Ilie îşi doreşte sã joace din nou, el recunoscându-şi sincer greşeala, în timp ce Simao este imprevizibil ca întotdeauna. Deocamdatã, relaţiile dintre portughez şi antrenor sunt normale, dar având în vedere cã Simao are reacţii neaşteptate şi un comportament inconstant şi cã Chirilã nu are nevoie decât de-o scânteie pentru a exploda, între cei doi este posibil orice, oricând.

Plusurile M. Gheorghe, Ilin şi, mai ales, Ibeh

Mircea Gheorghe, Ilin şi Ibeh sunt utiştii care au început bine campionatul. Cei doi mijlocaşi aduşi de Ionuţ Chirilã îşi fac treaba şi au momente în care aduc fantezie şi vitezã compartimentului median. Ilin este extrem de mobil, poate sã joace atât pe flancuri, cât şi în centru şi are execuţii surprinzãtoare, dar în primul rând este un om de echipã. Mircea Gheorghe şi Ibeh sunt, atât prin prestaţii, cât şi prin golurile marcate (câte douã) oamenii de bazã ai UTA-ei în acest debut de sezon. M. Gheorghe poate chiar mai mult, are potenţial, deoarece dispune de un bagaj tehnic bun, dar probabil mai are nevoie de câteva jocuri pentru a se integra perfect. Oricum, prestaţiile sale de pânã acum au fost bune, iar despre transferul sãu se poate spune cã e reuşit. Ibeh? O surprizã foarte-foarte plãcutã. Nigerianul face de toate şi pare sã joace de când lumea la UTA. Marcheazã, aleargã mult, e tehnic şi iute, coborã des dupã mingi la mijlocul terenului, e dispus la efort. A început excelent campionatul, iar dacã îşi va continua prestaţiile de acest gen, UTA-ei îi va fi extrem de greu sã-l pãstreze în iarnã.

Chirilã nu se dezminte când e vorba de tineri

Ionuţ Chirilã nu se dezminte când vine vorba despre jucãtorii tineri. L-a retitularizat pe Toc, a apelat la Melinte fãrã sã stea pe gânduri, şi i-a aruncat în luptã pe Irinel Dumitru şi Puie într-un moment critic al meciului.

Jocul lui Toc a fost bun luni seara. I-au dispãrut erorile mari, coordonarea cu colegii de compartiment a fost mai bunã, iar intervenţiile ceva mai sigure. Cu certitudine, Toc va mai greşi, dar luni, într-un meci greu, a demonstrat cã are calitãţi, cã e capabil sã creascã şi trebuie sprijinit şi susţinut în continuare. Dumitru a fost introdus ca atacant, deşi e fundaş stânga, din motive de ordin tactic, în timp ce Puie, un bãiat de nici 17 ani, a avut parte de-o primã şarjã în procesul de cãlire, primind patru-cinci minute într-un final tensionat pentru UTA.

Prestaţia lui C. Danşa, întâmplãtoare? Mai degrabã nu!

Dincolo de toate, scorul putea sã fie mult mai mare în favoarea UTA-ei, dacã centralul Ciprian Danşa n-ar fi avut o prestaţie mizerabilã, defavorizând clar UTA. Orãdeanul, care nu este la primul joc în care şi-a bãtut de UTA, a fost luat la întrebãri la modul serios, dupã meci, de observatorul Sajtos, reproşurile acestuia vizând douã lovituri de pedeapsã neacordate UTA-ei, dar şi neliminarea lui Bãd pentru faultul comis asupra lui Toc.